10.6.2015

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 192/1

---

AVIZUL BĂNCII CENTRALE EUROPENE

din 4 februarie 2015

privind reexaminarea misiunii și a organizării Comitetului european pentru risc sistemic

(CON/2015/4)

(2015/C 192/01)

Introducere și temei juridic

La 8 august 2014, Comisia Europeană a adoptat un raport privind misiunea și organizarea Comitetului European pentru risc sistemic (CERS) (1) (denumit în continuare „raportul Comisiei”).

Competența Băncii Centrale Europene (BCE) de a adopta un aviz cu privire la un raport al Comisiei către Parlamentul European și Consiliu se întemeiază pe articolul 20 din Regulamentul (UE) nr. 1092/2010 al Parlamentului European și al Consiliului (2) și pe articolul 8 din Regulamentul (UE) nr. 1096/2010 al Consiliului (3). În conformitate cu articolul 17.5 prima teză din Regulamentul de procedură al Băncii Centrale Europene, Consiliul guvernatorilor adoptă prezentul aviz.

Observații generale

Raportul Comisiei reexaminează misiunea și organizarea CERS în conformitate cu articolul 20 din Regulamentul (UE) nr. 1092/2010 și cu articolul 8 din Regulamentul (UE) nr. 1096/2010. În general, BCE susține concluziile din cadrul raportului Comisiei.

În prezent, BCE consideră că nu sunt necesare modificări în profunzime ale cadrului juridic al CERS. Perioada de reexaminare a fost relativ scurtă, iar BCE consideră că CERS a funcționat, în general, în mod corespunzător. Cu toate acestea, anumite modificări de natură tehnică la nivelul cadrului operațional al CERS ar aduce îmbunătățiri în ceea ce privește eficiența acestuia și contribuția sa la prevenirea și reducerea riscurilor sistemice la adresa stabilității financiare care sunt rezultatul evoluțiilor din sistemul financiar. Parlamentul European, Consiliul și Comisia vor trebui să ia în considerare aceste aspecte în momentul evaluării necesității unor propuneri legislative concrete (4). În acest sens, în momentul în care Comisia va prezenta propuneri legislative concrete, BCE va emite un aviz în conformitate cu competențele sale prevăzute în tratate.

Observații specifice

1.   Sprijinul acordat CERS de către BCE

1.1.   Legătura dintre supravegherea macroprudențială realizată de CERS la nivelul Uniunii Europene și mandatul BCE cu privire la politica monetară, stabilitatea financiară și supravegherea bancară

CERS a fost instituit în anul 2010 în vederea realizării supravegherii macroprudențiale în cadrul Uniunii. Potrivit articolului 127 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, obiectivul principal al BCE este menținerea stabilității prețurilor și, în conformitate cu acest obiectiv, BCE definește și pune în aplicare politica monetară a zonei euro. În plus, în conformitate cu articolul 127 alineatul (5) din tratat, Sistemul European al Băncilor Centrale (SEBC) contribuie la buna funcționare a politicilor privind stabilitatea sistemului financiar. Aceste politici se definesc și se realizează pe baza unor serii relevante de variabile și analize macroeconomice și macrofinanciare.

Încă de la început, CERS a avut posibilitatea să beneficieze de competențele macroeconomice, financiare și monetare ale tuturor băncilor centrale din SEBC, în special în domeniul monitorizării stabilității financiare, al analizei macroeconomice, al analizei condițiilor și infrastructurilor de piață, precum și în domeniul colectării de informații statistice. În plus, în contextul activităților existente ale SEBC, CERS a beneficiat de sinergiile la nivel de competențe, resurse și infrastructură.

Activitățile desfășurate de BCE în vederea sprijinirii CERS nu afectează nici independența instituțională, funcțională și financiară a BCE, și nici îndeplinirea atribuțiilor care îi revin SEBC în temeiul tratatului și al Statutului Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene. BCE rămâne instituție bine plasată pentru a continua să asigure CERS sprijin analitic, statistic, financiar și administrativ în conformitate cu mecanismele existente, în special cu cele prevăzute de Regulamentul (UE) nr. 1096/2010. În ceea ce privește propunerea din cadrul procesului de consultare avansată de mai multe părți interesate cu privire la consolidarea gradului de autonomie al CERS (5), BCE consideră că este necesar să se caute o soluție echilibrată, întrucât un grad de autonomie nejustificat ar fi incompatibil cu faptul că CERS se bazează în continuare pe reputația și pe competențele BCE (6).

1.2.   Președintele Consiliului general al CERS

BCE sprijină propunere Comisiei de a menține președintele BCE în funcția de președinte al Consiliului general al CERS. Având în vedere responsabilitatea care le revine în ceea ce privește stabilitatea sistemului financiar, competențele lor analitice și informațiile pe care le dețin privind economia reală, piețele financiare și infrastructurile de piață, băncile centrale joacă un rol important în politica macroprudențială. În special, BCE furnizează CERS sprijin analitic, statistic, administrativ și logistic și asigură o colaborare strânsă la nivel tehnic prin reprezentare transversală în Comitetul consultativ tehnic (CCT) și în Consiliul de stabilitate financiară al BCE.

Participarea guvernatorilor tuturor băncilor centrale din cadrul SEBC în Consiliul general al CERS, precum și atribuirea funcției de președinte al CERS președintelui BCE în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1092/2010, subliniază importanța rolului pe care îl joacă băncile centrale în funcționarea CERS. În consecință, rolul care îi revine președintelui BCE în calitate de președinte al Consiliului general al CERS nu ar trebui să fie modificat.

Este important să se menționeze că, până la sfârșitul anului 2015, președintele BCE ar trebui să fie redesemnat președinte al Consiliului general al CERS, întrucât Regulamentul (UE) nr. 1092/2010 prevede un termen explicit al mandatului acestuia (7). În consecință, în prima jumătate a anului 2015, ar trebui să se elaboreze și să se adopte o propunere legislativă care precizează modalitățile de desemnare a președintelui.

2.   Organizarea CERS

2.1.   Reexaminarea componenței Consiliului general al CERS

În ceea ce privește sugestia Comisiei referitoare la raționalizarea și reducerea numărului de membri ai Consiliului general al CERS (8), BCE consideră că nu are exista decât posibilități foarte limitate în acest sens. De fapt, în opinia BCE, toți factorii de decizie la nivel macroprudențial ar trebui să participe la Consiliul general. Având în vedere rolul lor central în politica macroprudențială, Consiliul general ar trebui să aibă în componență reprezentanți din partea tuturor băncilor centrale din cadrul SEBC și, în cazul în care sunt diferite de băncile centrale, din partea autorităților macroprudențiale naționale, chiar dacă nu ar avea, în mod necesar, drept de vot. În plus, ar fi util ca Mecanismul Unic de Supraveghere (MUS) să fie reprezentat în Consiliul general fără drept de vot, mai exact în același fel în care sunt reprezentate în prezent autoritățile de supraveghere naționale.

2.2.   Reexaminarea componenței și a atribuțiilor Comitetului director

BCE este de acord cu propunerea Comisiei referitoare la consolidarea rolului Comitetului director. De exemplu, Comitetul director ar putea fi folosit ca o platformă pentru schimbul de informații privind măsurile macroprudențiale planificate înainte de comunicarea lor oficială către CERS, astfel asigurându-se implicarea tuturor autorităților macroprudențiale interesate. Aceste autorități macroprudențiale ar putea fi invitate în calitate de participanți ad-hoc la reuniunile relevante ale Comitetului director. Această abordare ar da BCE posibilitatea de a discuta, înainte de a se adopta măsuri macroprudențiale, despre eventualele efecte colaterale și de contagiune, în special cu statele membre din afara zonei euro. În plus, Comitetul director ar putea adopta o abordare mai proactivă și mai orientată înspre viitor atunci când stabilește prioritățile din agenda Consiliului general și când identifică aspectele politice cheie din cadrul unui program de lucru. În exercitarea acestor atribuții, Comitetul director ar trebui să asigure transparența față de Consiliul general. Rolul consolidat la Comitetului director nu ar trebui să compromită în niciun fel rolul Consiliului general în calitatea sa de unic organ decizional al CERS. În sfârșit, BCE consideră că reprezentarea MUS în Consiliul director ar fi utilă.

2.3.   Alte substructuri (CCT și CCS)

Pentru a veni în sprijinul activităților sale analitice, CERS a instituit diverse substructuri. CCT contribuie la activitățile CERS în mai multe domenii (9). Comitetul consultativ științific (CCS) oferă o perspectivă mai inovatoare, mai științifică și cu un caracter extern mai pronunțat, asupra activității CERS. BCE consideră că nu sunt necesare modificări în profunzime la nivelul componenței și structurii acestor comitete. Comisia a sugerat anumite aspecte care ar putea fi îmbunătățite, și anume cele legate de mărimea considerabilă a CCT, vizibilitatea activității CCS și corelarea mai strânsă a CCS cu agenda generală a CERS (10). În opinia BCE, orice modificare privind dimensiunea CCT ar trebui să reflecte modificări la nivelul componenței Consiliului general. În ceea ce privește CCS, acesta ar putea să mărească gradul său de vizibilitate desfășurând și activități privind aspecte prioritare, astfel cum sunt identificate de Consiliul general și de Comitetul director, cu condiția ca CCS să își mențină posibilitatea de a analiza anumite aspecte din propria sa inițiativă.

2.4.   Rolul directorului general

Raportul Comisiei sugerează că aceasta va examina și posibilitatea instituirii unei funcții de director executiv cu normă întreagă responsabil de activitățile de zi cu zi ale CERS (11). Deși o astfel de modificare la nivel organizațional s-ar putea dovedi utilă (12), faptul că CERS va continua să se bazeze pe sprijinul BCE în ceea ce privește aspectele analitice, statistice, administrative și logistice implică menținerea unei prezențe la nivel înalt a BCE în cadrul structurilor decizionale ale CERS. În acest scop, numirea directorului executiv al CERS ar trebui să fie contrabalansată prin atribuirea președinției ex-officio a Consiliului general, în mod permanent, președintelui BCE (13). BCE sugerează de asemenea că este necesar să se precizeze întinderea rolului directorului executiv, de exemplu, cu privire la atribuțiile și responsabilitățile președintelui și ale șefului secretariatului, precum și în ceea ce privește răspunderea și cerințele de raportare și reprezentarea externă a CERS.

3.   Setul de instrumente al CERS

3.1.   Instrumente de comunicare (inclusiv scrisori și declarații publice)

BCE consideră că sunt necesare precizări suplimentare cu privire la propunerea de a extinde setul de instrumente al CERS (14). Comisia sugerează extinderea setului de instrumente actual, în care avertismentele și recomandările sunt principalele mijloace de comunicare, pentru a include exercitarea mai multor „competențe necoercitive”. Cu titlu de exemplu, raportul Comisiei menționează publicarea de scrisori sau de declarații ca mijloc de sporire a flexibilității funcției de avertizare timpurie înainte de emiterea eventualelor avertismente și recomandări formale. BCE sprijină această abordare, care ar trebui să permită CERS să atragă atenția asupra anumitor riscuri într-o fază timpurie, fără a trebui să emită în mod necesar un avertisment formal.

3.2.   Participarea CERS la procesul legislativ al Uniunii

BCE observă că mai mulți dintre respondenții implicați în consultarea Comisiei, precum și în alte rapoarte în aceeași materie (15), au sugerat că CERS ar trebui să fie implicat în procesul legislativ al Uniunii, într-un mod sau altul. Este important să se sublinieze că procedurile legislative ale Uniunii sunt reglementate de dispozițiile relevante din tratat. În plus, Regulamentul (UE) nr. 1092/2010 reprezintă deja o bază pentru emiterea recomandărilor CERS adresate Comisiei în ceea ce privește legislația relevantă a Uniunii (16).

Competența CERS în domeniul stabilității financiare ar fi, desigur, foarte apreciată în discutarea inițiativelor de politică a Uniunii. BCE consideră că, în acord cu considerațiile de mai sus referitoare la o strategie de comunicare proactivă, CERS poate să contribuie la procesul legislativ, de exemplu, indicând Comisiei domeniile de activitate în care poate fi necesară o acțiune legislativă viitoare. Un alt mod posibil de implicare ar putea fi participarea CERS la consultațiile publice organizate de Comisie. Cu toate acestea, BCE consideră că nu este necesar să se instituie un rol formal pentru CERS în cadrul procedurii legislative a Uniunii, care să depășească ceea ce este deja prevăzut în acest sens în Regulamentul (UE) nr. 1092/2010.

4.   Accesul CERS la date

4.1.   Sprijinul statistic acordat CERS de către BCE

În lumina experienței sale din perioada supusă reexaminării, BCE apreciază că actualul cadru pentru furnizarea de date către CERS este adecvat și confirmă că Secretariatul CERS și Autoritățile europene de supraveghere (AES) au o colaborare strânsă. Cu toate acestea, procedurile referitoare la schimbul de informații pot fi îmbunătățite.

Ca parte a furnizării de sprijin statistic către CERS, BCE a asigurat până acum îndeplinirea la termen și cu date de înaltă calitate a cerințelor inițiale de raportare periodică a datelor agregate prevăzute în Decizia CERS/2011/6 (17). Decizia CERS/2011/6 a fost adoptată ca urmare a unei contribuții esențiale a unui grup comun, compus din reprezentanți ai Secretariatului CERS, ai BCE și ai AES, pentru a soluționa necesitatea de date statistice a CERS (18). Aceste date sunt utilizate în ședințele de informare periodice ale Consiliului general al CERS și ale CTT și, în special, pentru întocmirea de către CERS a tabloului riscurilor care, începând din septembrie 2012, se publică trimestrial.

4.2.   Proceduri generale pentru accesul la informații

De asemenea, BCE ar sprijini optimizarea procedurilor privind accesul la informații în cazurile în care informațiile sunt deja disponibile la nivelul autorităților europene sau naționale și dacă trebuie specificate numai conținutul, formatul și drepturile de acces ale acestor informații. Procedura ar trebui totuși să permită ca respectivele instituții sau organisme (de exemplu, AES, autoritățile naționale sau SEBC) să verifice respectarea oricăror alte constrângeri rămase, precum sunt cele privind diseminarea informațiilor. Pe de altă parte, procedura de vot existentă a Consiliului general al CERS ar trebui să rămână aplicabilă în acele cazuri în care nu sunt disponibile informații, declanșând astfel lansarea unei veritabile analize ad-hoc, care necesită colectarea de informații de la sectorul financiar.

4.3.   Accesul CERS la date neagregate

Încă de la crearea sa, necesitățile statistice ale CERS au fost îndeplinite, într-o mare măsură, prin intermediul cererilor ad-hoc, atât în formă agregată, cât și în formă specifică, pentru o anumită firmă. Cu toate acestea, procedurile pentru colectarea, prelucrarea și diseminarea acestor date sunt complicate și îndelungate, ceea ce afectează și calendarul activităților analitice subsecvente. Având în vedere complementaritatea importantă care există între datele agregate și datele la nivel de firmă necesare pentru analiza și politica macroprudențială, este necesar să se reexamineze cadrul actual restrictiv pentru obținerea informațiilor relevante. Mai exact, articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1092/2010 restricționează capacitatea CERS (prin secretariatul CERS și prin funcția BCE de sprijin statistic și analitic) de a obține date individuale, la nivel de firmă, în timp util și în mod adecvat, în scopul efectuării analizei macroprudențiale. Pentru a depăși aceste restricții, a fost necesar să se instituie proceduri complicate. Acestea pot fi într-o oarecare măsură excesive, întrucât anumite date la nivel de firmă, precum datele privind situația financiară individuală a băncilor cotate, care în prezent sunt trimise în „camera obscură” gestionată de Secretariatul CERS, pot fi de fapt publicate chiar de firme.

În consecință, BCE sprijină cu fermitate o reexaminare a articolului 15 din Regulamentul (UE) nr. 1092/2010, astfel încât procedurile de furnizare a datelor individuale la nivel de firmă să devină mai puțin restrictive și mai adecvate pentru necesitățile CERS, subliniindu-se datele sensibile (de exemplu, datele cu privire la interconectare) și asigurându-se protecția adecvată a caracterului confidențial.

BCE propune să se facă distincție, în mod similar cu distincția făcută de Consiliul de stabilitate financiară (19), între datele „instituție - față de – agregate”, și anume o instituție care raportează expunerile sale totale, precum bilanțul și conturile de profit și pierderi, sau expunerile sale față de diferite categorii de contrapărți (de exemplu, bănci sau agenții guvernamentale) grupate în funcție de factorii de risc, și datele „instituție – față de - instituție”, și anume instituții care raportează expuneri bilaterale. Deși ambele cazuri pot implica date confidențiale și sensibile și, de aici necesitatea ca acestea să facă obiectul protecției confidențialității și evaluării atente de la caz la caz, categoria datelor „instituție – față de – instituție” se va dovedi, în multe cazuri, mai sensibilă, pentru acest motiv fiind necesar să fie supusă limitărilor în cadrul procedurii actuale. Pe de altă parte, categoria datelor „instituție – față de – agregate” poate să facă obiectul unei proceduri mai simplificate, fără a se aduce atingere dreptului de a solicita un tratament mai strict în cazuri specifice, dacă acest tratament este justificat de caracterul sensibil al datelor respective. Într-un domeniu în care, din cauza factorilor și a riscurilor asociate, datele agregate nu sunt adecvate pentru a fi utilizate în scopuri analitice, măsurile de distribuire sunt esențiale și necesită o granularitate mai mare. De asemenea, trebuie să se țină cont de faptul că majoritatea datelor sunt raportate la câteva săptămâni sau chiar luni după perioada de referință și, astfel, caracterul lor sensibil se pierde și mai mult.

Consiliul general al CERS ar putea să instituie, în cadrul juridic global care reglementează partajarea informațiilor, proceduri referitoare la partajarea acestor date „instituție - față de – agregate” și a datelor la nivel de firmă. BCE a instituit proceduri adecvate pentru protecția datelor strict confidențiale și se poate baza pe experiența sa extinsă în acest domeniu (20).

4.4.   Cerințe de raportare în materie de supraveghere

În sfârșit, în vederea unei mai bune reflectări a cerințelor analitice macroprudențiale, BCE ar încuraja AES să acorde importanța cuvenită necesităților CERS atunci când analizează cerințele de raportare în materie de supraveghere noi sau modificate. În ceea ce privește BCE, aceasta ia deja în considerare cerințele de date ale CERS în cadrul activității în curs de dezvoltare a unor statistici noi sau îmbunătățite, prin intermediul „exercițiilor privind avantajele și costurile”, echivalente cu „evaluările de impact” ale Comisiei.

5.   Interacțiunea dintre CERS și MUS

5.1.   Reprezentarea MUS în structurile CERS

În momentul creării mecanismelor de guvernanță ale CERS, uniunea bancară nu era încă instituită. Pentru a reflecta modificările aduse în contextul Sistemului european de supraveghere financiară, inclusiv instituirea MUS, reprezentarea MUS în Consiliul general al CERS ar trebuie să fie prevăzută în mod explicit în Regulamentul (UE) nr. 1092/2010 (21). Astfel cum s-a observat, ar fi de asemenea necesar să se prevadă reprezentarea MUS în Comitetul director (22). În sfârșit, ar trebui să se considere utilă și reprezentarea MUS în CCT.

5.2.   Rolul CERS în aplicarea instrumentelor macroprudențiale în cadrul MUS

Este necesar să se observe că Regulamentul (UE) nr. 1024/2013 al Consiliului (23) acordă în mod expres BCE responsabilități și competențe de politică în domeniul macroprudențial (24), care vor fi exercitate asupra majorității membrilor CERS. În acest scop, autoritățile naționale trebuie să comunice BCE măsurile macroprudențiale pe care intenționează să le aplice. Pe de altă parte, dacă este necesar, BCE poate să aplice cerințe mai stricte.

În martie 2014, CERS a publicat un raport de referință cu privire la politica macroprudențială în sectorul bancar (25). Raportul precizează că CERS va servi ca punct central pentru colectarea și diseminarea informațiilor privind măsurile de politică macroprudențială în Uniune. CERS a recomandat deja ca autoritățile macroprudențiale să coopereze și să facă schimb de informații și la nivel transfrontalier, în special prin informarea CERS cu privire la acțiunile efectuate în ceea ce privește riscul sistemic la nivel național (26). În plus, CERS a recomandat ca autoritățile macroprudențiale, fără a aduce atingere dispozițiilor relevante din dreptul Uniunii, să informeze CERS anterior aplicării instrumentelor macroprudențiale la nivel la național dacă sunt preconizate efecte transfrontaliere semnificative asupra altor state membre sau asupra pieței unice (27).

Este esențial ca supravegherea macroprudențială realizată de CERS să ia în considerare rolul și funcțiile BCE în zona macroprudențială (28). Duplicarea activităților ar putea fi evitată dacă se face o distincție clară între atribuțiile și responsabilitățile BCE și cele care revin CERS. În acest context, se preconizează că organele de decizie relevante ale BCE și Consiliul general al CERS vor stabili reguli clare cu privire la schimbul de informații și procedura de urmărire a recomandărilor CERS.

5.3.   Destinatarii recomandărilor CERS

Regulamentul (UE) nr. 1092/2010 prevede în prezent un număr de destinatari ai recomandărilor CERS care este potențial nelimitat (29). CERS a emis deja recomandări statelor membre, autorităților naționale competente, autorităților naționale desemnate, Autorității Bancare Europene și Comisiei.

În același timp, Regulamentul (UE) nr. 1092/2010 este destul de restrictiv în ceea ce privește destinatarii care trebuie să furnizeze dovezi cu privire la monitorizarea recomandărilor CERS, în conformitate cu mecanismul „acțiune sau explicații” (30). Într-adevăr, numai unii dintre destinatarii menționați mai sus sunt obligați să raporteze acțiunile întreprinse pentru respectarea acestor recomandări. Aceste asimetrii trebuie evitate pe cât de mult este posibil.

Având în vedere considerațiile de mai sus, ar fi necesar să se analizeze dacă în cadrul juridic ar trebui să se prevadă că, în temeiul mandatului său, CERS poate să emită recomandări către autoritățile macroprudențiale naționale, precum și către BCE, în ceea ce privește funcțiile sale de supraveghere microprudențială și macroprudențială (31). În orice caz, includerea BCE ca eventual destinatar nu ar trebui să aducă niciun fel de atingere obiectivului primar al SEBC de a menține stabilitatea prețurilor, în conformitate cu articolul 127 alineatul (1) din tratat (32). În acest context, ar trebui să se asigure o comunicare ex-ante clară și schimbul de informații între Consiliul general al CERS și organele de decizie relevante ale BCE, astfel cum s-a sugerat mai sus (33).

---

(1)  COM(2014) 508 final.

(2)  Regulamentul (UE) nr. 1092/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 privind supravegherea macroprudențială la nivelul Uniunii Europene a sistemului financiar și de înființare a unui Comitet european pentru risc sistemic (JO L 331, 15.12.2010, p. 1).

(3)  Regulamentul (UE) nr. 1096/2010 al Consiliului din 17 noiembrie 2010 privind acordarea unor competențe specifice Băncii Centrale Europene referitoare la funcționarea Comitetului european pentru risc sistemic (JO L 331, 15.12.2010, p. 162).

(4)  Articolul 20 din Regulamentul (UE) nr. 1092/2010.

(5)  A se vedea Raportul Comisiei, secțiunea 3.2.1.

(6)  A se vedea Raportul Comisiei, secțiunea 3.2.1.

(7)  A se vedea articolul 5 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1092/2010.

(8)  A se vedea Raportul Comisiei, secțiunea 4.

(9)  A se vedea Mandatul Comitetului consultativ tehnic, disponibil pe website-ul CERS.

(10)  A se vedea Documentul de lucru al serviciilor Comisiei, de însoțire a Raportului către Parlamentul European și Consiliu privind misiunea și organizarea Comitetului european pentru risc sistemic (CERS), p. 16.

(11)  A se vedea Raportul Comisiei, secțiunea 3.2.1.

(12)  În special prin contribuția la îmbunătățirea vizibilității CERS și facilitarea procesului decizional de zi cu zi în cadrul CERS.

(13)  Astfel cum se recomandă la punctul 1.2 din prezentul aviz.

(14)  A se vedea Raportul Comisiei, secțiunea 3.2.3.

(15)  A se vedea Rezoluția Parlamentului European din 11 martie 2014 cu recomandări pentru Comisie referitoare la revizuirea Sistemului European de Supraveghere Financiară (ESFS) (2013/2166(INL)].

(16)  A se vedea articolul 16 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1092/2010.

(17)  Decizia CERS/2011/6 din 21 septembrie 2011 privind furnizarea și colectarea de informații în vederea supravegherii macroprudențiale a sistemului financiar în cadrul Uniunii (JO C 302, 13.10.2011, p. 3).

(18)  Informații suplimentare cu privire la activitatea care a fost desfășurată în vederea elaborării, dezvoltării, punerii în aplicare și gestionării seriei inițiale de informații statistice și de supraveghere necesare sprijinirii CERS sunt prezentate de Israel J-M., Sandars P., Schubert A., și Fischer B. (2013), în Statistics and Indicators for Financial Stability Analysis and Policy, Occasional Paper Series, nr. 145, BCE, Frankfurt am Main, aprilie 2013.

(19)  A se vedea documentul consultativ al Consiliului de stabilitate financiară, „Understanding Financial Linkages: A Common Data Template for Global Systemically Important Banks”, 6 octombrie 2011.

(20)  În special, datele colectate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 2533/98 al Consiliului din 23 noiembrie 1998 privind colectarea informațiilor statistice de către Banca Centrală Europeană (JO L 318, 27.11.1998, p. 8) fac obiectul măsurii de protecție prevăzute la articolul 8 din același regulament, prin care se asigură protecția fizică și logică a informațiilor statistice confidențiale.

(21)  A se vedea de asemenea punctul 2.1 din prezentul aviz.

(22)  A se vedea de asemenea punctul 2.2 din prezentul aviz.

(23)  Regulamentul (UE) nr. 1024/2013 al Consiliului din 15 octombrie 2013 de conferire a unor atribuții specifice Băncii Centrale Europene în ceea ce privește politicile legate de supravegherea prudențială a instituțiilor de credit (JO L 287, 29.10.2013, p. 63).

(24)  A se vedea articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 1024/2013.

(25)  A se vedea Flagship Report on Macro-prudential Policy in the Banking Sector, disponibil pe website-ul CERS, la adresa www.esrb.europa.eu

(26)  A se vedea Recomandarea CERS/2011/3, recomandarea B4.

(27)  A se vedea Recomandarea CERS/2013/1, recomandarea C3.

(28)  În special, Regulamentul (UE) nr. 1024/2013 face deja trimitere la un model de interacțiune dintre țările din cadrul MUS și CERS în legătură cu aspecte macroprudențiale, întrucât prevede că, în condițiile menținerii intacte a mandatului CERS, autoritățile naționale competente sau autoritățile naționale desemnate și BCE vor acționa în conformitate cu toate procedurile de coordonare prevăzute în alte acte de drept al Uniunii, după ce au urmat procedurile prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1024/2013. A se vedea considerentul (24).

(29)  A se vedea articolul 16 din Regulamentul (UE) nr. 1092/2010.

(30)  A se vedea articolul 17 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1092/2010.

(31)  Astfel cum s-a sugerat deja la secțiunea 2.1.1 litera (a) din Recomandarea Consiliului european pentru risc sistemic cu privire la orientări privind stabilirea ratelor amortizoarelor anticiclice de capital (JO C 293, 2.9.2014, p. 1).

(32)  A se vedea Grupul la nivel înalt privind reexaminarea CERS, Contribuția la reexaminarea CERS, martie 2013.

(33)  A se vedea punctul 5.2 din prezentul aviz.

---