1 Sinteză

Se estimează că persistența incertitudinilor ridicate de natură geopolitică și asociate politicilor va afecta creșterea economică în zona euro, încetinind redresarea anticipată. Această evoluție urmează creșterii ușor sub așteptări consemnate la sfârșitul anului 2024. Atât incertitudinile pe plan intern, cât și cele legate de politicile comerciale se situează la niveluri înalte. Deși proiecția de bază include numai impactul noilor tarife aplicate schimburilor comerciale dintre Statele Unite și China, se presupune că efectele negative ale incertitudinilor privind posibilitatea unor modificări suplimentare ale politicilor comerciale mondiale, inclusiv față de Uniunea Europeană, se vor reflecta și asupra exporturilor și investițiilor zonei euro. Această evoluție, alături de dificultățile persistente la nivelul competitivității, ar putea să conducă la reducerea în continuare a cotei de piață a exporturilor zonei euro. În pofida acestor influențe nefavorabile, se mențin premisele unei noi intensificări a dinamicii PIB în zona euro pe parcursul orizontului de proiecție. Se anticipează că majorarea salariilor reale și creșterea ocupării forței de muncă, în contextul unui caracter robust al pieței forței de muncă, care consemnează însă o temperare, vor susține o redresare economică bazată pe consum, care rămâne un factor determinant principal al creșterii economice. Cererea internă ar trebui să fie, de asemenea, sprijinită de o relaxare a condițiilor de finanțare, potrivit anticipațiilor pieței privind traiectoria viitoare a ratelor dobânzilor. Piața forței de muncă ar trebui să rămână rezilientă, estimându-se că rata șomajului se va situa, în medie, la 6,3% în 2025 și se va reduce ușor la 6,2% în 2027. Odată cu începerea corecției unora dintre factorii ciclici care au diminuat productivitatea în perioada recentă, se așteaptă o intensificare a acesteia din urmă pe parcursul orizontului de proiecție, în pofida menținerii unor dificultăți structurale. Pe ansamblu, ritmul mediu anual de creștere a PIB real este proiectat să se situeze la 0,9% în 2025 și să se intensifice la 1,2% în 2026 și la 1,3% în 2027. Comparativ cu proiecțiile macroeconomice ale experților Eurosistemului din luna decembrie 2024, perspectivele creșterii PIB au fost revizuite în sens descendent cu 0,2 puncte procentuale atât pentru 2025, cât și pentru 2026, dar nu au fost modificate pentru 2027. Perspectivele mai modeste se datorează în principal revizuirilor în sens descendent ale exporturilor și, într-o mai mică măsură, investițiilor, reflectând un impact peste așteptări al incertitudinilor, precum și anticipațiilor potrivit cărora provocările în materie de competitivitate vor persista probabil pe o perioadă mai îndelungată decât cea anticipată.^[1]

Inflația IAPC totală s-a majorat în ultimele luni, dar este proiectată să se modereze marginal pe parcursul anului 2025 și, ulterior, să se reducă și să fluctueze în jurul țintei inflației de 2,0% a BCE începând cu trimestrul I 2026. La începutul orizontului de proiecție, se previzionează că efectele de bază în sensul creșterii asociate componentei „produse energetice” și dinamicii mai intense a prețurilor alimentelor vor compensa, în linii mari, efectele în sensul scăderii ale diminuării inflației IAPC exclusiv produse energetice și alimente (IAPCX). Scumpirea materiilor prime energetice la sfârșitul anului 2024 și începutul anului 2025 se va transmite în variația anuală a prețurilor produselor energetice în 2025. Deși se presupune că prețurile petrolului și ale gazelor naturale se vor reduce în concordanță cu cotațiile futures, este probabil ca dinamica prețurilor produselor energetice să înregistreze în continuare valori pozitive, deși inferioare mediei istorice, pe parcursul întregului orizont de proiecție. În 2027, se consideră că dinamica prețurilor produselor energetice va fi impulsionată de introducerea unor noi măsuri de atenuare a schimbărilor climatice. Conform proiecțiilor, dinamica prețurilor alimentelor se va accelera până la jumătatea anului 2025, în principal ca urmare a recentelor majorări substanțiale ale prețurilor materiilor prime alimentare, urmând să se reducă, în medie, la 2,2 % în 2027. Se anticipează că inflația IAPCX va începe să scadă la începutul anului 2025, pe măsură ce efectele reevaluării întârziate a prețurilor se estompează, presiunile salariale se diminuează, iar impactul înăspririi anterioare a politicii monetare continuă să se transmită la nivelul prețurilor de consum. Se estimează că reculul inflației IAPCX va fi determinat în principal de încetinirea dinamicii prețurilor serviciilor, care a fost relativ persistentă până în prezent. În ansamblu, se preconizează că inflația IAPCX se va modera de la 2,2% în 2025 la 1,9% în 2027. Dinamica salarială ar trebui să urmeze în continuare o traiectorie descendentă, comparativ cu nivelurile actuale încă ridicate, pe fondul disipării presiunilor asociate măsurilor de compensare a inflației. Se estimează că aceasta, alături de redresarea anticipată a dinamicii productivității, va conduce la decelerarea semnificativă a creșterii costurilor unitare cu forța de muncă. Prin urmare, presiunile din surse interne asupra prețurilor sunt proiectate să se atenueze în continuare, marjele de profit redresându-se pe parcursul orizontului de proiecție. Se previzionează că presiunile inflaționiste externe, reflectate în prețurile de import, vor rămâne moderate, în ipoteza că politicile UE privind tarifele comerciale rămân neschimbate. Comparativ cu proiecțiile din luna decembrie 2024, perspectivele inflației IAPC totale au fost revizuite în sens ascendent cu 0,2 puncte procentuale pentru anul 2025 pe seama ipotezelor privind scumpirea materiilor prime energetice și a deprecierii euro, fiind revizuite marginal în sens descendent pentru 2027, ca urmare a unor perspective ușor mai modeste aferente componentei „produse energetice” la sfârșitul orizontului de proiecție.

Anunțurile privind politica fiscală și cea comercială survenite după finalizarea acestor proiecții au generat incertitudini cu privire la perspectivele creșterii economice și ale inflației în zona euro.

2 Contextul internațional

Ritmul de creștere a economiei mondiale s-a consolidat temporar la sfârșitul anului 2024, însă politicile comerciale recente ale SUA sunt de natură să exercite influențe nefavorabile.^[2] Creșterea economiei globale s-a accelerat în trimestrul IV 2024, în linii mari în concordanță cu proiecțiile din luna decembrie 2024, în condițiile în care stimulii fiscali din China au impulsionat activitatea economică în această țară, iar cheltuielile semnificative ale gospodăriilor populației au sprijinit creșterea PIB real în Statele Unite. Datele noi sugerează o ușoară temperare a dinamicii economiei globale în trimestrul I 2025, sectorul serviciilor, care a reprezentat principalul motor al creșterii economice în semestrul II 2024, prezentând primele indicii de decelerare, în timp ce sectorul prelucrător consemnează în continuare o evoluție modestă. În plus, incertitudinile asociate politicilor comerciale s-au accentuat puternic începând cu luna noiembrie 2024, pe fondul anunțurilor privind tarifele impuse de SUA, și se estimează că acestea vor frâna investițiile globale.

Se anticipează că dinamica economiei mondiale se va menține moderată, înregistrând o ușoară încetinire pe parcursul orizontului de proiecție. Creșterea PIB real mondial este proiectată să se majoreze cu 3,4% în 2025, similar anului 2024, și să se reducă la 3,2% în 2026 și 2027 (Tabelul 2). Deși este încă dificil de evaluat calendarul și gradul de angajament asociat anunțurilor privind politicile comerciale ale SUA, proiecțiile din luna martie 2025 includ tarifele suplimentare impuse de SUA pentru China și măsurile parțiale de ripostă ale Chinei (Caseta 2). Acestea se adaugă politicilor SUA deja incluse în proiecțiile din luna decembrie 2024, mai exact politicile mai stricte în materie de imigrație și prelungirea măsurii de reducere a impozitului pe veniturile obținute de persoanele fizice și cele juridice (care urmează să expire în 2025). Comparativ cu proiecțiile din luna decembrie 2024, creșterea economiei globale a fost revizuită în sens descendent cu 0,1 puncte procentuale pentru anii 2025 și 2026, în condițiile în care tarifele nou impuse și persistența incertitudinilor ridicate asociate politicilor comerciale afectează activitatea economică. Ușoara decelerare a creșterii PIB mondial în perioada 2026-2027 reflectă o încetinire economică anticipată în China, ca urmare a evoluțiilor demografice nefavorabile, și o creștere mai lentă în Statele Unite, ca urmare a impactului negativ pe termen mediu al politicilor (de exemplu, reducerea imigrației). Riscurile asociate noilor tarife impuse de SUA, pe lângă cele incluse actualmente în proiecțiile din luna martie 2025, sunt analizate în Caseta 2.

Se previzionează o încetinire a dinamicii schimburilor comerciale internaționale, în contextul unei structuri mai puțin favorabile a cererii, al incertitudinilor ridicate asociate politicilor comerciale și al impactului tarifelor SUA asupra Chinei. În 2024, schimburile comerciale internaționale au fost susținute, într-o oarecare măsură, de devansarea de către firme a importurilor de factori de producție din străinătate în perspectiva unor posibile perturbări ale schimburilor comerciale, mai ales în Statele Unite. Totuși, se anticipează că acțiunea acestui factor temporar se va estompa treptat. În acest context, se estimează o moderare a schimburilor comerciale internaționale în 2025, pe fondul unei structuri mai puțin favorabile a activității economice, ca urmare a devansării anterioare a importurilor, și al incertitudinilor ridicate asociate politicilor comerciale. De asemenea, se previzionează că, pe parcursul orizontului de proiecție, schimburile comerciale internaționale vor fi afectate semnificativ de tarifele bilaterale impuse pentru schimburile comerciale dintre Statele Unite și China. Conform proiecțiilor, dinamica cererii externe adresate zonei euro se va tempera, de asemenea, de la 3,4% în 2024 la 3,2% în 2025 și, ulterior, la 3,1% în 2026 și 2027. Revizuirile în sens descendent ale proiecțiilor privind schimburile comerciale internaționale comparativ cu proiecțiile din luna decembrie 2024 reflectă cu precădere impactul tarifelor asupra importurilor SUA din China.

Se estimează că inflația globală se va menține pe o traiectorie descendentă pe parcursul orizontului de proiecție, în timp ce creșterea prețurilor de export ale concurenților zonei euro ar trebui să fluctueze ușor peste 2%, nivel nemodificat comparativ cu proiecțiile din luna decembrie. Deși procesul dezinflaționist la nivelul inflației totale măsurate prin indicele prețurilor de consum (IPC) în economiile dezvoltate pare să fi stagnat la sfârșitul anului 2024, se previzionează că inflația globală își va relua traiectoria descendentă progresivă și se va reduce de la 4,2% în 2024 la 2,5% în 2027. Se anticipează că detensionarea condițiilor pe piețele forței de muncă în economiile dezvoltate va avea ca rezultat scăderea dinamicii salariale nominale, ceea ce va permite convergența treptată a inflației totale către țintele stabilite de băncile centrale. În economiile emergente, inflația totală este, de asemenea, proiectată să se diminueze progresiv. Comparativ cu proiecțiile din luna decembrie 2024, se estimează că inflația globală va fi mai ridicată în 2025, reflectând transmiterea tarifelor la nivelul prețurilor de consum în Statele Unite și China, precum și o dinamică a inflației mai robustă la începutul anului decât s-a anticipat. Pentru 2026 și 2027, inflația globală a fost revizuită în sens descendent, întrucât impactul în sensul creșterii al tarifelor este anulat complet de revizuirile în sens descendent ale inflației în China, pe fondul deflației persistente la nivelul prețurilor de producție și al impactului ofertei excedentare. Dinamica prețurilor de export (exprimate în monedele naționale și în termeni anuali) ale concurenților zonei euro a devenit pozitivă în 2024, pe măsură ce impactul reducerilor anterioare ale prețurilor materiilor prime s-a disipat. Se anticipează că aceasta va fluctua în continuare în jurul valorii de 2% pe parcursul orizontului de proiecție, în linii mari în concordanță cu media istorică. Profilul este, în general, nemodificat față de proiecțiile din luna decembrie 2024, având în vedere efectele de compensare generate de majorarea prețurilor alimentelor la nivel mondial și de scăderea prețurilor de producție în China. În plus, impactul tarifelor se reflectă mai direct în prețurile de import ale concurenților zonei euro, în timp ce efectul asupra prețurilor de export este relativ indirect, fiind transmis prin intermediul costurilor mai ridicate cu factorii de producție la nivelul lanțurilor de aprovizionare, mai ales în Statele Unite și China.

Caseta 2
Impactul tarifelor asupra proiecțiilor experților din luna martie 2025

Noua administrație a SUA a anunțat o mare varietate de tarife, unele dintre acestea fiind incluse în proiecțiile de bază ale experților din luna martie 2025. Deși este în continuare dificilă evaluarea gradului de angajament asociat anunțurilor privind politicile comerciale ale SUA, tarifele care erau deja în vigoare la momentul finalizării proiecțiilor experților din luna martie 2025 (19 februarie 2025) au fost incluse în scenariul de bază, mai exact prima serie de tarife bilaterale dintre Statele Unite și China. Alte tarife care nu erau încă introduse la data-limită (de exemplu, tarifele impuse de SUA pentru oțel și aluminiu) sau care au fost amânate (tarifele SUA pentru Mexic și Canada) ori care au fost anunțate abia recent (tarifele SUA pentru UE și tarifele suplimentare pentru China) nu au fost incluse în proiecțiile de bază.

Tarifele incluse în proiecțiile de bază din luna martie 2025 cuprind prima serie de tarife bilaterale dintre Statele Unite și China. La data de 1 februarie 2025, Statele Unite au anunțat un tarif suplimentar de 10 puncte procentuale pentru toate bunurile din China, marcând o etapă importantă a disputei comerciale în curs (Grafic, tabloul a). China a ripostat prin impunerea de tarife pentru 80 de produse din SUA, inclusiv pentru gaze naturale lichefiate (GNL), cărbune și echipamente agricole, majorând, de fapt, cu 1 punct procentual rata tarifară efectivă totală pentru importurile din SUA. De asemenea, China a aplicat interdicții asupra exporturilor de metale critice, precum telur și tungsten. În timp ce tarifele impuse de SUA se aplică tuturor bunurilor din China, care reprezintă 13% din importurile americane, tarifele de retorsiune ale Chinei sunt mai specifice și afectează doar 1% din importurile acestei țări. Totuși, prin aceste măsuri, ratele tarifare efective totale au fost, în linii mari, similare între cele două țări.

Tarifele bilaterale dintre Statele Unite și China au condus la revizuiri minore ale proiecțiilor privind creșterea economică și inflația în cele două țări. Impactul tarifelor a fost estimat cu ajutorul modelelor macroeconomice ale BCE, care includ o serie de modele semistructurale, multinaționale și multisectoriale. Proiecția privind inflația în SUA a fost revizuită în sens ascendent cu circa 0,2 puncte procentuale pentru 2025. Potrivit estimărilor, diminuarea puterii de cumpărare ca urmare a aplicării tarifelor va comprima creșterea PIB real al SUA cu aproximativ 0,1 puncte procentuale în 2025 și cu o valoare neglijabilă în 2026. Se consideră că impactul tarifelor SUA asupra economiei chineze va fi relativ modest, deși superior impactului tarifelor asupra economiei SUA, deoarece pierderile din exporturi implică o revizuire în sens descendent a creșterii PIB real al Chinei cu circa 0,2 puncte procentuale pentru 2025 și cu o valoare suplimentară cumulată de 0,1 puncte procentuale în perioada 2026-2027. Impactul asupra inflației în China este redus (cu 0,1 puncte procentuale mai mare în 2025).

Impactul acestor tarife bilaterale asupra proiecțiilor pentru zona euro este limitat, deși China ar putea reproduce tiparele anterioare de reorientare a schimburilor comerciale. În anul 2018, tarifele impuse de SUA pentru bunurile din China au avut ca rezultat la o redirecționare a exporturilor chineze către alte piețe, întrucât lanțurile de aprovizionare din SUA au fost reconfigurate pentru a reduce aprovizionarea directă din China. În cazul în care China deviază exporturile către Statele Unite, zona euro poate consemna pierderi de competitivitate atât pe plan intern, cât și pe piețe terțe. În același timp, potențialul zonei euro de a câștiga cote de piață în Statele Unite ar putea fi limitat, date fiind diferențele în ceea ce privește atât calitatea, cât și prețurile coșului său de export comparativ cu cel al Chinei. Cu toate acestea, pe ansamblu, se anticipează că impactul acestor tarife asupra creșterii economice în zona euro va fi doar marginal negativ. Referitor la inflația în zona euro, se consideră că tarifele incluse în proiecția de bază au puține implicații, întrucât se anticipează că impactul în sensul creșterii asupra prețurilor importurilor prin intermediul unor costuri mai ridicate de-a lungul lanțurilor de aprovizionare va fi, în linii mari, anulat de impactul în sensul scăderii exercitat de creșterea ofertei de bunuri din China pe piețele europene.

Anunțurile privind tarifele au sporit, de asemenea, incertitudinile asociate politicilor comerciale, ceea ce a condus la revizuiri în sens descendent ale perspectivelor activității economice în zona euro și pe plan internațional. Incertitudinile legate de politicile comerciale au crescut semnificativ de la alegerile prezidențiale din SUA (Grafic, tabloul b). Se estimează că această evoluție are un efect inhibitor asupra investițiilor și exporturilor și, într-o mai mică măsură, asupra consumului, în condițiile în care firmele și consumatorii, atât pe plan intern, cât și pe plan extern, adoptă o atitudine mai precaută în ceea ce privește cheltuielile, într-un context comercial imprevizibil. Potrivit anticipațiilor, accentuarea incertitudinilor asociate politicilor comerciale în ultimele luni va reduce creșterea economică globală (exceptând zona euro) cu aproximativ 0,1 puncte procentuale, valoare cumulată pentru perioada 2025-2026, prin scăderea investițiilor și a exporturilor. Întrucât economia zonei euro prezintă un grad mai mare de deschidere, iar structura exporturilor sale este orientată către bunuri de folosință îndelungată, se anticipează că impactul asupra acesteia va fi ușor mai pronunțat, dinamica PIB real reducându-se cu circa 0,2 puncte procentuale în termeni cumulativi în perioada 2025-2026. Aceasta explică aproximativ jumătate dintre revizuirile în sens descendent cumulate ale creșterii economice în zona euro prevăzute în proiecțiile experților din luna martie 2025.

Grafic

Ratele tarifare efective dintre Statele Unite și China și evoluția incertitudinilor asociate politicilor comerciale

a) Rate tarifare efective	b) Incertitudini asociate politicilor comerciale
(%)	(indice)

Tarifele impuse de SUA pentru Canada și Mexic, care nu au fost incluse în proiecțiile de bază ale experților din luna martie 2025, ar putea avea un impact semnificativ, mai ales asupra economiilor afectate. Tarifele impuse Mexicului și Canadei au fost anunțate la data de 1 februarie, dar au fost amânate câteva zile mai târziu. La momentul finalizării proiecțiilor din luna martie 2025, acestea erau în continuare prea incerte pentru a fi integrate în scenariul de bază. Simulările bazate pe modelul ECB-Global arată că aceste tarife ar putea conduce, cumulat pe parcursul orizontului de proiecție, la o intensificare semnificativă cu 0,6 puncte procentuale a inflației și o reducere cu 0,1 puncte procentuale a dinamicii PIB real în Statele Unite. O serie de simulări suplimentare bazate pe modelele ECB-BASE și ECB-Global indică faptul că impactul asupra economiei reale a zonei euro ar fi limitat datorită unor forțe compensatorii: un câștig de competitivitate pentru zona euro ar contrabalansa scăderea cererii la nivel mondial. Cu toate acestea, prețurile din zona euro ar putea fi ușor afectate.

O serie de noi anunțuri tarifare ale SUA, care nu erau în vigoare la finalizarea proiecțiilor experților din luna martie 2025, nu au fost, de asemenea, incluse în scenariul de bază, dat fiind gradul ridicat de incertitudine cu privire la implementarea acestora. La data de 10 februarie, administrația SUA a anunțat că, la 12 martie, va fi reintrodusă o rată tarifară de 25% pentru oțel și aluminiu. Având în vedere ponderea redusă a acestor bunuri în importurile SUA (2%), se estimează că impactul va fi limitat la nivel agregat. Președintele Trump le-a solicitat consilierilor săi să elaboreze un plan cuprinzător pentru așa-numitele „tarife reciproce” la data de 12 februarie, a anunțat tarife globale pentru autoturisme, produse farmaceutice și semiconductori la 18 februarie, a argumentat în favoarea unei evaluări a partenerilor comerciali din perspectiva serviciilor digitale la 21 februarie, a lansat o investigație privind tarifele la cupru la 25 februarie și a anunțat un tarif de 25% pentru importurile din Europa la 26 februarie, precum și tarife suplimentare de 10% pentru importurile din China la 27 februarie. Nu în ultimul rând, memorandumul „America First Trade Policy” semnat de președintele Trump la 20 ianuarie 2025 ar putea facilita introducerea unor tarife noi, în special pe motive de securitate națională. Pe ansamblu, în prezent există incertitudini ridicate în ceea ce privește ținta, dimensiunea și calendarul viitoarelor tarife, precum și răspunsul țărilor care ar fi afectate. Având în vedere gradul ridicat de deschidere a economiei zonei euro, Statele Unite fiind unul dintre principalii parteneri comerciali, implementarea de către administrația SUA a unor tarife suplimentare și incertitudinile asociate generează riscuri la adresa perspectivelor economice ale zonei euro.

3 Economia reală

Activitatea economică în zona euro s-a intensificat cu 0,1% în trimestrul IV 2024 (Graficul 1). Consumul privat și cel al administrațiilor publice au avut contribuții pozitive la creșterea economică, deși acestea au fost în mare măsură anulate de scăderea exporturilor. Rezultatul a fost cu 0,1 puncte procentuale inferior celui estimat în proiecțiile experților din luna decembrie 2024, ca urmare a evoluției mai modeste a exporturilor, deși creșterea PIB real în trimestrele anterioare a fost revizuită în sens ușor ascendent. În semestrul II 2024, atât consumul privat, cât și cel al administrațiilor publice au avut o evoluție relativ mai robustă decât s-a anticipat. La nivelul sectoarelor, activitatea industrială și-a continuat probabil declinul în trimestrul IV, pe fondul cererii scăzute de bunuri, al persistenței unui impact negativ exercitat de înăsprirea anterioară a politicii monetare, al pierderilor continue de competitivitate și al incertitudinilor semnificative asociate politicilor comerciale. Este probabil ca activitatea în sectorul serviciilor să fi înregistrat în continuare o creștere.

Graficul 1

PIB real al zonei euro

a) Creșterea PIB real

(variații procentuale trimestriale, date trimestriale ajustate sezonier și cu numărul zilelor lucrătoare)

b) Nivelul PIB real

(volume înlănțuite (2020); în miliarde EUR)

Datele noi sugerează o creștere modestă bazată pe servicii la începutul anului 2025, atenuată de incertitudinile semnificative pe plan intern și cele asociate politicilor comerciale. Indicatorii din sondaje se mențin la niveluri scăzute, deși majoritatea acestora au înregistrat o ușoară majorare în luna ianuarie. De exemplu, indicele PMI s-a situat la 50,2 în luna ianuarie, în creștere față de nivelul mediu de 49,3 consemnat în trimestrul IV 2024. Datele noi continuă să indice diferențe între sectoare. Sectorul industrial s-a menținut la un nivel foarte modest, indicele PMI privind producția în industria prelucrătoare pentru luna ianuarie situându-se în continuare în teritoriu contracționist. În același timp, activitatea în sectorul serviciilor a continuat să se intensifice, indicele PMI privind producția în sectorul serviciilor și contractele noi situându-se în luna ianuarie în teritoriu expansionist, ceea ce sugerează continuarea creșterii economice.^[3] Deși proiecția de bază include numai impactul noilor tarife dintre Statele Unite și China, se anticipează că efectele negative ale incertitudinilor legate de posibilitatea unor modificări suplimentare ale politicilor comerciale mondiale, inclusiv față de Uniunea Europeană, se vor reflecta și asupra exporturilor și investițiilor zonei euro (Caseta 2). Pe ansamblu, se estimează o expansiune cu 0,2% a activității economice în zona euro în primele trei trimestre ale anului 2025.

Pe termen mediu, se anticipează o accelerare a creșterii PIB real, susținută de dinamizarea consumului, de ameliorarea investițiilor și a cererii externe, precum și de disiparea efectelor inhibitoare ale înăspririi anterioare a politicii monetare (Tabelul 3). Creșterea în continuare a puterii de cumpărare a gospodăriilor populației, pe seama rezilienței dinamicii salariale și a ocupării forței de muncă, precum și a scăderii inflației, ar trebui să sprijine expansiunea consumului privat. Conform proiecțiilor, cheltuielile gospodăriilor populației vor continua să sprijine redresarea pe termen mediu, fiind susținute și de reducerea ratei de economisire a gospodăriilor populației de la nivelurile actuale încă ridicate. Reziliența pieței forței de muncă, care consemnează însă o temperare, și redresarea treptată estimată a încrederii consumatorilor ar trebui să favorizeze, de asemenea, creșterea consumului privat. Se previzionează că investițiile se vor consolida gradual pe parcursul orizontului de proiecție, reflectând cu precădere disiparea efectului inhibitor exercitat de înăsprirea anterioară a politicii monetare, precum și sprijinul provenit din majorarea profiturilor, mobilizarea fondurilor în cadrul programului NGEU și ameliorarea cererii interne și externe. Se anticipează că aceasta din urmă va susține, de asemenea, creșterea exporturilor; incertitudinile asociate politicilor comerciale, alături de prelungirea problemelor de competitivitate ale zonei euro, sunt însă de natură să genereze pierderi suplimentare la nivelul cotelor de piață ale exporturilor. Potrivit estimărilor, retragerea în continuare a măsurilor discreționare de sprijin fiscal puse în aplicare ca răspuns la pandemie și la criza energetică va continua să aibă un efect negativ redus asupra creșterii PIB în perioada 2025-2027.

Se estimează că impactul înăspririi anterioare a politicii monetare asupra creșterii economice a atins un nivel maxim în 2024 și se va estompa pe parcursul orizontului de proiecție, fiind susținut de diminuarea în continuare a ratelor dobânzilor de politică monetară. Impactul măsurilor de politică monetară puse în aplicare în perioada decembrie 2021-septembrie 2023 continuă să se transmită la nivelul economiei reale. Cu toate acestea, cea mai mare parte a impactului în sensul scăderii asupra creșterii economice ar trebui să se fi materializat deja. După reducerile ratelor dobânzilor de politică monetară începând cu luna iunie 2024 și pe baza anticipațiilor pieței privind traiectoria viitoare a ratelor dobânzilor la data-limită pentru proiecții (Caseta 1), se previzionează că impactul negativ al înăspririi anterioare a politicii monetare asupra creșterii economice se va atenua în cursul anului 2025. Cu toate acestea, există incertitudini considerabile cu privire la momentul exact al acestei disipări.

Comparativ cu proiecțiile experților din luna decembrie 2024, creșterea PIB real a fost revizuită în sens descendent cu 0,2 puncte procentuale atât pentru 2025, cât și pentru 2026 și este, în linii mari, nerevizuită pentru 2027 (Tabelul 3 și Graficul 2, tabloul b). Revizuirea în sens descendent pentru 2025 reflectă parțial efectul de report al rezultatelor mult mai modeste ale investițiilor și exporturilor din trimestrul IV 2024, care nu sunt estimate a se inversa în 2025. De asemenea, ritmurile trimestriale de creștere au fost revizuite în sens descendent atât în 2025, cât și în 2026, pe seama incertitudinilor persistente asociate politicilor și a dificultăților legate de competitivitate. În pofida unor efecte report ale acestor revizuiri în 2027, dinamica proiectată pentru anul respectiv este nemodificată la 1,3%. În ansamblu, modificările aduse ipotezelor au doar un impact redus pe parcursul orizontului de proiecție, în condițiile în care efectele în sensul creșterii ale deprecierii cursului de schimb al euro și ale modificărilor ipotezelor fiscale sunt, în mare măsură, anulate de reducerea cererii externe și de ipotezele privind majorarea prețurilor produselor energetice (Secțiunea 2 și Caseta 1).

Graficul 2

PIB real al zonei euro – repartizare pe componentele principale de cheltuieli

a) Proiecțiile experților din luna martie 2025	b) Revizuiri față de proiecțiile experților din luna decembrie 2024
(variații procentuale anuale și contribuții exprimate în puncte procentuale)	(puncte procentuale și contribuții exprimate în puncte procentuale)

Redresarea anticipată a consumului privat este susținută de creșterea robustă a remunerării forței de muncă, pe seama majorărilor salariale și a scăderii inflației. După rezultatele foarte bune înregistrate în trimestrul III 2024, este probabil ca expansiunea consumului privat să se fi moderat în trimestrul IV, parțial ca urmare a corecției factorilor temporari care l-au sprijinit în vară. Se consideră că ritmul anual de creștere a cheltuielilor gospodăriilor populației se va intensifica de la circa 0,9% în perioada 2023-2024 la 1,3% în 2025-2027 (Graficul 3). Consumul privat este susținut de majorarea veniturilor disponibile reale, în principal pe seama dinamicii încă robuste a câștigurilor salariale – deși se consideră că aceasta se va tempera odată cu disiparea efectelor recuperării decalajelor între salariile reale și creșterea inflației –, precum și a robusteții altor venituri decât cele din muncă (mai ales veniturile din activități independente și din active financiare și nefinanciare). În plus, dinamica consumului privat ar trebui să beneficieze de scăderea moderată a ratei de economisire de la nivelul ridicat actual, reflectând normalizarea treptată a comportamentului în materie de cheltuieli de consum. Se previzionează că o redresare anticipată a încrederii consumatorilor, precum și stabilizarea consumului în timp, mai exact reacția întârziată a cheltuielilor gospodăriilor populației la creșterea puterii de cumpărare, să contribuie, de asemenea, la diminuarea progresivă a economisirii. Cu toate acestea, se estimează că rata de economisire a gospodăriilor populației se va menține la un nivel ridicat, reflectând ratele încă înalte ale dobânzilor la creditele și depozitele populației și condițiile restrictive de acces la creditare. Comparativ cu proiecțiile din luna decembrie 2024, creșterea consumului privat a fost revizuită în sens ascendent cu 0,1 puncte procentuale pentru 2024 și 2025, reflectând dinamica mai robustă a datelor anterioare privind veniturile disponibile reale. În pofida unei revizuiri marginale în sens descendent pentru 2026, dinamica consumului privat pe termen mediu se menține, în linii mari, în concordanță cu proiecțiile din luna decembrie 2024.

Se estimează că investițiile în obiective rezidențiale vor continua să se reducă ușor pe termen scurt, după care vor consemna o redresare, pe fondul relaxării treptate a condițiilor de finanțare și al majorării în continuare a veniturilor reale ale gospodăriilor populației. Este probabil ca declinul prelungit al investițiilor în obiective rezidențiale să fi continuat în trimestrul IV 2024 și se previzionează că acestea se vor reduce ușor în continuare pe termen scurt. Această evoluție reflectă trenarea persistentă a cererii de locuințe, care a condus la diminuarea în continuare a numărului de autorizații de construire pentru clădiri rezidențiale. Se anticipează că investițiile în obiective rezidențiale se vor redresa începând cu semestrul II 2025, în condițiile în care este probabil ca scăderea ratelor dobânzilor la creditele ipotecare de la sfârșitul anului 2023 să aibă un efect pozitiv asupra cererii de locuințe, care se consideră, de asemenea, că va fi susținută de creșterea în continuare a veniturilor reale ale gospodăriilor populației. În termeni anuali, după declinul semnificativ din 2024 și contracția mai mică estimată în 2025, se previzionează că investițiile în obiective rezidențiale se vor majora în 2026, pentru prima dată din 2022, și se vor intensifica în continuare în 2027.

Potrivit anticipațiilor, investițiile corporative se vor contracta pe termen scurt, pe fondul incertitudinilor sporite, dar ar trebui să se redreseze către finele orizontului de proiecție, fiind susținute de ameliorarea progresivă a cererii, de relaxarea condițiilor de finanțare și de efectele de propagare pozitive ale fondurilor NGEU. Se estimează că investițiile corporative în zona euro s-au restrâns în 2024. Acestea ar trebui să rămână modeste pe termen scurt, dată fiind persistența incertitudinilor legate atât de evoluțiile politice interne, cât și de temerile generale de natură geopolitică și comercială pe plan mondial. În absența unor perturbări majore ale schimburilor comerciale internaționale, se previzionează că investițiile se vor redresa treptat pe parcursul orizontului de proiecție, pe fondul disipării incertitudinilor actuale și al îmbunătățirii treptate a condițiilor de finanțare, anticipându-se că eliberarea în curs a fondurilor NGEU va atrage noi investiții private. În ansamblu, se așteaptă ca investițiile corporative să înregistreze o creștere modestă în perioada 2025-2026, urmată de o revigorare mai pronunțată în 2027.

După scăderile abrupte consemnate la sfârșitul anului 2024, se anticipează că dinamica exporturilor zonei euro va fi în continuare afectată de dificultățile în materie de competitivitate. Datele recente indică persistența unor rezultate slabe, în condițiile în care exporturile zonei euro nu reușesc să țină pasul cu cererea globală. În cadrul exercițiilor de proiecție recente, exporturile zonei euro și cotele de piață ale exporturilor au avut în mod constant evoluții neprevăzute în sensul scăderii (Graficul 4). Cererea externă adresată zonei euro nu a suferit revizuiri similare în sens descendent, ceea ce evidențiază probleme de competitivitate. Exporturile și cotele de piață ale exporturilor zonei euro s-au redus în trimestrul IV 2024 și, deși datele volatile din Irlanda au contribuit la această scădere, trenarea recentă este în concordanță cu indicatorii din sondaje, care sugerează o dinamică modestă a exporturilor pe termen scurt. Incertitudinile sporite asociate politicilor comerciale afectează în continuare perspectivele dinamicii exporturilor zonei euro. În consecință, pentru 2025 se preconizează numai o redresare modestă a dinamicii exporturilor, în ritmuri inferioare mediilor istorice. Pe termen mediu, deși se estimează că revigorarea cererii externe va sprijini creșterea exporturilor zonei euro, o serie de provocări precum concurența din partea Chinei, costurile ridicate ale produselor energetice și problemele tot mai mari legate de competitivitate în unele sectoare de înaltă tehnologie continuă să greveze perspectivele. Prin urmare, se consideră că exporturile zonei euro vor crește într-un ritm inferior mediilor istorice. Se proiectează, de asemenea, o intensificare a importurilor într-un ritm moderat, ușor inferior trendului pe termen lung, ca urmare a temperării exporturilor și investițiilor. În ansamblu, se anticipează că schimburile comerciale nete vor avea o contribuție negativă la creșterea economică în 2025 (−0,5 puncte procentuale, față de −0,2 puncte procentuale în proiecțiile din luna decembrie 2024) și o contribuție, în linii mari, neutră pentru restul orizontului de proiecție.

Graficul 4

Cotele de piață ale exporturilor zonei euro

(indice, 2019 = 100)

Se consideră că piața forței de muncă va rămâne, în ansamblu, rezilientă, deși ritmul de creștere a ocupării forței de muncă ar trebui să consemneze o încetinire comparativ cu ultimii ani. Ocuparea forței de muncă a înregistrat o creștere modestă în trimestrul IV 2024, în linii mari în concordanță cu proiecțiile din luna decembrie. Se proiectează expansiunea în continuare a acesteia în ritmuri trimestriale de creștere modeste similare pe parcursul orizontului de proiecție. În termeni anuali, se estimează că dinamica ocupării forței de muncă va scădea de la 1,4% în 2023 la 0,9% în 2024 și la 0,4% în perioada 2025-2027 (niveluri inferioare cu 0,2 puncte procentuale în 2026 și cu 0,1 puncte procentuale în 2027 față de proiecțiile anterioare) (Graficul 5). Factorii ciclici care au sprijinit mai mult decât de obicei ocuparea forței de muncă în ultimii ani, cum ar fi strategia de menținere a locurilor de muncă ca urmare a deficitelor semnificative de forță de muncă, precum și creșterea puternică a profiturilor, nivelul scăzut al salariilor reale și dinamica robustă a forței de muncă, se vor disipa treptat. Comparativ cu proiecțiile anterioare, se estimează în prezent că disiparea unora dintre acești factori favorabili va deveni mai pronunțată. În consecință, conform proiecțiilor, creșterea ocupării forței de muncă va fi relativ mai modestă în raport cu dinamica PIB decât s-a anticipat în proiecțiile anterioare.

Graficul 5

Ocuparea forței de muncă

(indice, T1 2022 = 100)

Se previzionează o consolidare a dinamicii productivității muncii într-un ritm mai moderat în perioada 2025-2026 decât s-a estimat în proiecțiile anterioare. Dinamica productivității (pe persoană ocupată) a înregistrat rezultate sub așteptări în trimestrul IV 2024 și se anticipează că în 2025 se va redresa într-un ritm inferior celui din proiecțiile anterioare. Se consideră că aceasta se va accelera de la −0,1% în 2024 la 0,4% în 2025 și la 0,8-0,9% în 2026-2027, evoluție comparabilă cu ritmul mediu anual istoric de creștere a productivității pe persoană ocupată de 0,6% în perioada 2000-2019. Conform proiecțiilor, factorii ciclici din perioada recentă care au condus la o retenție crescută a schemelor de personal, la un nivel modest al salariilor reale și la creșterea robustă a forței de muncă se vor disipa într-un ritm relativ mai rapid decât cel prevăzut în proiecțiile anterioare (Graficul 6). În consecință, se estimează că dinamica productivității va fi mai alertă la sfârșitul orizontului de proiecție. Similar proiecțiilor anterioare, se consideră că viteza redresării în 2025 și 2026 va fi limitată de o serie de factori structurali, precum reorientarea treptată a activității economice către sectorul serviciilor, costurile tranziției ecologice a economiei, un impact nefavorabil de mai lungă durată al șocului prețurilor produselor energetice, adoptarea mai lentă decât s-a anticipat de tehnologii IA deosebit de inovatoare, precum și schimbările demografice.

Graficul 6

Productivitatea muncii pe persoană ocupată

(indice, T1 2022 = 100)

Se anticipează că rata șomajului se va menține relativ stabilă, la niveluri scăzute, pe parcursul orizontului de proiecție (Graficul 7). Rata șomajului în trimestrul IV 2024 a fost cu 0,2 puncte procentuale inferioară celei estimate în proiecțiile anterioare. Se previzionează că aceasta va înregistra o creștere marginală în 2025. Ulterior, redresarea economică în curs, deși modestă, ar putea conduce la o nouă reducere a ratei șomajului începând cu trimestrul II 2026, ajungând la 6,2% în 2027. Rata șomajului a fost revizuită în sens descendent cu 0,2 puncte procentuale pentru 2025, pe seama rezultatelor recente, și în sens ascendent cu 0,1 puncte procentuale pentru 2027 ca urmare a încetinirii anticipate a dinamicii ocupării forței de muncă în concordanță cu revizuirile perspectivelor creșterii economice. Similar proiecțiilor din luna decembrie 2024, dinamica forței de muncă este proiectată să se modereze la ritmuri mult inferioare celor consemnate în ultimii ani.

Graficul 7

Rata șomajului

(% din forța de muncă)

4 Perspectivele fiscale

După o înăsprire semnificativă estimată pentru 2024, orientarea politicii fiscale în zona euro^[4] este proiectată să devină doar ușor mai restrictivă în 2025, să fie neutră în 2026 și să se întărească din nou, ceva mai puternic, în 2027 (Tabelul 4). Amploarea restrictivității fiscale în 2024 a fost determinată de factori nediscreționari semnificativi, precum și de retragerea majorității măsurilor de sprijin destinate compensării creșterii prețurilor produselor energetice și a inflației. Factorii nediscreționari au reflectat în principal evoluțiile robuste ale veniturilor în unele țări, în mare măsură pe seama efectelor de structură (bazele de impozitare consemnând o creștere mai alertă decât cea a PIB nominal) și a altor factori estimați a avea un caracter temporar. Pentru 2025, măsurile discreționare de politică fiscală, având la bază programele bugetare ale autorităților guvernamentale din zona euro, dintre care unele încă nu sunt aprobate integral de parlamentele naționale, indică o înăsprire, mai ales în contextul majorării impozitelor și a contribuțiilor la asigurările sociale. Această restrictivitate este compensată în mare parte de creșterea investițiilor publice și a transferurilor fiscale, precum și de relaxarea fiscală pe seama unor factori nediscreționari.^[5] Pentru anul 2026, orientarea fiscală este proiectată să rămână, în linii mari, neutră. Pentru 2027, întărirea relativ pronunțată a orientării fiscale și a măsurilor discreționare reflectă, în principal, ipoteza unui nivel mai scăzut al investițiilor publice și al transferurilor fiscale, care are legătură cu expirarea finanțării prin granturi NGEU.^[6] În ansamblu, orientarea fiscală cumulată a politicii fiscale în perioada 2020-2027 rămâne acomodativă, în condițiile retragerii doar parțiale a sprijinului fiscal amplu acordat ulterior pandemiei.

Comparativ cu proiecțiile din luna decembrie 2024, măsurile discreționare de politică fiscală indică o ușoară relaxare fiscală. Aceasta se datorează în principal creșterii consumului administrațiilor publice, în special în 2024, scăderii impozitelor directe și indirecte în 2025 și majorării transferurilor fiscale în perioada 2026-2027. Revizuirile măsurilor de politică fiscală se traduc, în linii mari, într-o orientare a politicii fiscale, care, la nivel agregat, este ceva mai puțin restrictivă pe parcursul orizontului de proiecție.

Perspectivele fiscale în zona euro s-au deteriorat comparativ cu proiecțiile din luna decembrie, soldul bugetar urmând să se stabilizeze doar sub pragul de −3% din PIB, iar ponderea datoriei publice în PIB să se majoreze (Tabelul 4). Conform proiecțiilor, soldul bugetar al zonei euro va rămâne, în linii mari, nemodificat pe parcursul orizontului de proiecție (−3,3% din PIB în 2027). Această traiectorie urmează în cea mai mare parte evoluția soldului primar ajustat ciclic, care ar trebui să fi consemnat o îmbunătățire substanțială în 2024 și să se amelioreze numai foarte ușor ulterior. Componenta ciclică este proiectată să se deterioreze în continuare în 2025 și să se mențină, în linii mari, nemodificată în perioada 2026-2027. Se estimează că plățile de dobânzi se vor majora treptat pe parcursul orizontului de proiecție. Comparativ cu proiecțiile din luna decembrie, soldul bugetar a fost revizuit în sens descendent pentru perioada 2025-2027. Această revizuire reflectă relaxarea fiscală cumulată aferentă măsurilor discreționare și deteriorarea perspectivelor macroeconomice. Se consideră că ponderea datoriei publice în PIB în zona euro va urma o traiectorie ascendentă, în condițiile în care deficitele primare persistente și ajustările pozitive ale raportului datorie-deficit sunt anulate complet de diferențialele favorabile dintre rata dobânzii aferentă datoriei publice și ritmul de creștere a PIB. Comparativ cu proiecțiile din luna decembrie, ponderea datoriei publice în PIB a fost revizuită în sens ascendent mai ales pe seama majorării deficitelor primare și a diferențialelor între rata dobânzii aferentă datoriei publice și ritmul de creștere a PIB. Proiecțiile fiscale pentru zona euro sunt în continuare grevate de incertitudini ridicate. Această evoluție are mai multe cauze, inclusiv tensiunile geopolitice actuale și măsurile pe care autoritățile guvernamentale din zona euro le-ar putea adopta ca răspuns, în special cele legate de majorarea cheltuielilor pentru apărare.

5 Prețuri și costuri

Pe termen scurt, se estimează că inflația totală se va modera doar marginal până la un nivel mediu de 2,3% în 2025, urmând să scadă la 1,9% în 2026 și la 2,0% în 2027 (Graficul 8 și Graficul 9). Se anticipează că inflația totală se va reduce doar ușor în 2025, în principal pe seama dinamicii mai alerte a prețurilor alimentelor și a efectelor de bază în sensul creșterii asociate prețurilor produselor energetice, care compensează în mare parte efectele în sensul scăderii ale diminuării inflației IAPCX. Pe măsură ce efectele de bază asociate dinamicii prețurilor produselor energetice se estompează, se previzionează că inflația totală va scădea la 2,0% la începutul anului 2026 și se va menține la nivelul țintei inflației de 2% sau ușor sub aceasta până la sfârșitul orizontului de proiecție. În 2027, rata proiectată a inflației de 2,0% include un impact temporar în sensul creșterii generat de componenta „produse energetice” a inflației ca urmare a introducerii unei noi scheme de comercializare a certificatelor de emisii (ETS2). Se estimează că inflația IAPCX se va reduce pe parcursul orizontului de proiecție, ajungând la 1,9% până în 2027.

Graficul 8

Inflația IAPC în zona euro

(variații procentuale anuale)

Graficul 9

Inflația IAPC în zona euro – repartizare pe componentele principale

(variații procentuale anuale, puncte procentuale)

Conform proiecțiilor, dinamica prețurilor produselor energetice se va menține la valori pozitive pe parcursul orizontului de proiecție, după doi ani de creștere negativă. După o intensificare determinată de efecte de bază în semestrul II 2025, se anticipează că dinamica prețurilor produselor energetice va rămâne modestă. Se consideră că ritmurile vor fi pozitive, dar inferioare mediilor istorice atât în 2026, cât și în 2027, în pofida unui efect de bază semnificativ în sensul scăderii în trimestrul I 2026 și a diminuării estimate a prețurilor materiilor prime energetice (Graficul 10, tabloul a). Accelerarea de la 0,1% în 2026 la 2,3% în 2027 reflectă în mare măsură un impact temporar în sensul creșterii al punerii în aplicare a pachetului „Pregătiți pentru 55” al UE, în special a ETS2 destinată încălzirii clădirilor și combustibililor pentru transport.^[7]

Potrivit estimărilor, componenta „alimente” a inflației se va majora temporar în 2025, coborând ușor și înregistrând valori, în linii mari, fluctuante ulterior (Graficul 10, tabloul b). Se anticipează că temperarea dinamicii prețurilor alimentelor din ultimele luni se va inversa, aceasta revenind la ritmuri de aproximativ 3,0% în trimestrul III 2025, ca urmare, cel puțin inițial, a unui efect de bază în sensul creșterii la nivelul dinamicii prețurilor alimentelor neprocesate și reflectând ipoteza unor majorări substanțiale ale prețurilor materiilor prime ulterior. După aceea, componenta „alimente” a inflației este proiectată să se reducă, în medie, la 2,2% până în 2027, nivel net inferior celui mediu pe termen mai lung, pe fondul diminuării presiunilor din partea costurilor.

Graficul 10

Perspectivele inflației IAPC în ceea ce privește componentele „alimente” și „produse energetice”

a) Componenta „produse energetice” a inflației IAPC

(variații procentuale anuale)

b) Componenta „alimente” a inflației IAPC

(variații procentuale anuale)

Se previzionează că inflația IAPCX va scădea de la 2,8% în 2024 la 1,9% în 2027, în principal ca urmare a unei corecții moderate a inflației măsurate prin prețurile serviciilor, pe măsură ce efectele șocurilor semnificative anterioare continuă să se atenueze. Inflația IAPCX s-a menținut la un nivel relativ constant de la începutul anului 2024, dar se anticipează că se va tempera începând cu trimestrul I 2025 (Graficul 11). Moderarea proiectată a inflației IAPCX începând cu anul 2025 se datorează încetinirii treptate a dinamicii prețurilor serviciilor, pe fondul disipării ajustărilor decalate ale trendurilor generale ale prețurilor și al transmisiei presiunilor mai reduse din partea costurilor cu forța de muncă. În plus, procesul de dezinflație aferent inflației IAPCX reflectă un impact rezidual în sensul scăderii al atenuării efectelor indirecte ale evoluțiilor anterioare ale prețurilor produselor energetice și transmisia în continuare a impactului în sensul scăderii generat de înăsprirea anterioară a politicii monetare.

Graficul 11

Inflația IAPC exclusiv produse energetice și alimente în zona euro

(variații procentuale anuale)

Comparativ cu proiecțiile din luna decembrie 2024, perspectivele inflației IAPC totale au fost revizuite în sens ascendent cu 0,2 puncte procentuale pentru 2025, sunt nerevizuite pentru 2026 și au fost revizuite în sens descendent cu 0,1 puncte procentuale pentru 2027 (Graficul 12). Revizuirea în sens ascendent pentru 2025 este determinată, în principal, de dinamica prețurilor produselor energetice, pe seama unor date peste așteptări și a revizuirii în sens ascendent a ipotezelor privind prețurile petrolului, ale gazelor naturale și ale energiei electrice (Caseta 1). Aceasta este parțial compensată de unele revizuiri nesemnificative în sens descendent ale componentelor „IAPCX” și „alimente”, asociate în mare parte rezultatelor recente. Pentru anul 2026, inflația IAPCX a fost revizuită în sens ușor ascendent cu 0,1 puncte procentuale. Aceasta se datorează unui impact în sensul creșterii al modificărilor aduse ipotezelor, în special al deprecierii cursului de schimb al euro, și unei revizuiri în sens ascendent a costurilor unitare cu forța de muncă pentru 2025, care este numai parțial compensată de impactul negativ al perspectivelor mai modeste ale cererii. Pentru 2027, cele două efecte sunt mai echilibrate, având ca rezultat absența unei revizuiri pe bază netă a inflației IAPCX. Componenta „produse energetice” a inflației a fost revizuită în sens ușor descendent pentru anii 2026 și 2027 ca urmare a unei diminuări mai pronunțate, potrivit estimărilor, a prețurilor petrolului și gazelor naturale comparativ cu proiecțiile din luna decembrie. Deși revizuirile dinamicii prețurilor produselor energetice sunt anulate de revizuirea în sens ascendent a inflației IAPCX pentru 2026, acestea implică o revizuire în sens ușor descendent a inflației totale pentru 2027.

Graficul 12

Revizuiri ale proiecției privind inflația comparativ cu proiecțiile din luna decembrie 2024

(puncte procentuale)

Conform proiecțiilor, ritmul de creștere a salariilor nominale se va menține inițial la niveluri ridicate, dar se va reduce progresiv ulterior, reflectând, printre altele, revenirea salariilor reale la nivelurile înregistrate înainte de saltul substanțial al inflației. Se estimează că dinamica remunerării pe salariat s-a redus la 4,3% în trimestrul IV 2024 (cu 0,1 puncte procentuale peste nivelul prevăzut în proiecțiile din luna decembrie). Ritmul de creștere a câștigurilor salariale este proiectat să se diminueze în continuare, atenuându-se, în medie, de la 3,4% în 2025 la 2,6% în 2027 (Graficul 13). Această scădere reflectă, în principal, temperarea anticipată a dinamicii salariilor negociate și impactul limitat al unei majorări mai scăzute a salariilor minime și este în concordanță cu revenirea lentă estimată a ponderii salariilor la media pe termen lung.^[8] Se previzionează că salariile reale au revenit, în trimestrul III 2024, la nivelurile de la începutul anului 2021, astfel cum s-a anticipat în proiecțiile din luna decembrie 2024. Deși această evoluție implică presiuni mai reduse din partea măsurilor de compensare a intensificării inflației, condițiile pe piețele forței de muncă sunt în continuare tensionate, ceea ce explică parțial menținerea ritmului mediu de creștere a câștigurilor salariale pe parcursul orizontului de proiecție la un nivel relativ ridicat față de mediile istorice (2,5% în perioada 1999-2024). Comparativ cu proiecțiile din luna decembrie 2024, dinamica remunerării pe salariat a fost revizuită în sens ascendent cu 0,1 puncte procentuale pentru anul 2025, dar în sens descendent cu 0,1 puncte procentuale pentru anul 2026 și cu 0,2 puncte procentuale pentru 2027.

Graficul 13

Remunerarea pe salariat

(puncte procentuale anuale)

Dinamica costurilor unitare cu forța de muncă este proiectată să se reducă în 2026 și 2027, fiind susținută atât de temperarea ritmului de creștere a câștigurilor salariale, cât și de creșterea productivității. Se estimează că dinamica costurilor unitare cu forța de muncă s-a situat la 4,1% în trimestrul IV 2024 și se va reduce, în medie, la 1,7% până în 2027, în concordanță cu media istorică. Comparativ cu proiecțiile din luna decembrie 2024, creșterea costurilor unitare cu forța de muncă a fost revizuită în sens ascendent cu 0,4 puncte procentuale pentru 2025, în principal pe seama unei dinamici mai scăzute a productivității, și în sens descendent cu 0,3 puncte procentuale pentru 2027, mai ales ca urmare a revizuirilor în sens descendent ale dinamicii remunerării pe salariat.

Pe ansamblu, se previzionează că presiunile din surse interne asupra prețurilor, măsurate prin creșterea deflatorului PIB, vor continua să se reducă, în pofida accelerării creșterii marjelor de profit în a doua jumătate a orizontului de proiecție, în concordanță cu redresarea economică (Graficul 14). Ritmul anual de creștere a deflatorului PIB s-a redus rapid în 2024 și se estimează că s-a situat, în medie, la 2,9% pentru anul respectiv (după nivelul de 5,9% consemnat în 2023). Această evoluție a fost determinată de reducerea contribuției din partea costurilor cu forța de muncă și de contribuția negativă a profiturilor unitare. Cu toate acestea, conform proiecțiilor, dinamica deflatorului PIB se va reduce mai progresiv începând cu acest an, situându-se, în medie, la 2,0% atât în 2026, cât și în 2027. Întrucât creșterea costurilor unitare cu forța de muncă se moderează, iar alte costuri de producție rămân limitate, se previzionează că dinamica profiturilor unitare se va redresa într-o oarecare măsură din 2025, sprijinită de revirimentul economic, de consolidarea dinamicii productivității și de un stimul temporar în 2027 legat de tratamentul statistic al ETS2.^[9] Comparativ cu proiecțiile din luna decembrie 2024, creșterea deflatorului PIB a fost revizuită în sens ușor descendent pentru anii 2026 și 2027. Dinamica profiturilor unitare a fost revizuită în sens descendent pentru 2025 și în sens ușor ascendent pentru 2026, compensând în mare măsură revizuirile corespunzătoare în sens ascendent și în sens descendent ale creșterii costurilor unitare cu forța de muncă.

Graficul 14

Deflatorul PIB și componentele sale

(variații procentuale anuale; contribuții exprimate în puncte procentuale)

Se anticipează că dinamica prețurilor importurilor se va intensifica puternic în 2025, urmând să se modereze din nou către finele orizontului de proiecție. Se estimează o accelerare a dinamicii deflatorului importurilor de la −0,7% în 2024 la 2,4% în 2025, urmată de o scădere la 1,5% în 2027. Revizuirile dinamicii prețurilor importurilor (respectiv o revizuire semnificativă în sens ascendent pentru 2025 și o revizuire marginală în sens descendent pentru perioada 2026-2027) sunt în concordanță cu variațiile prețurilor materiilor prime energetice și cu deprecierea euro presupusă de ipotezele tehnice.^[10]

6 Analize ale senzitivității

Traiectoriile alternative ale prețurilor produselor energetice

Evoluțiile viitoare ale prețurilor materiilor prime energetice rămân incerte, iar traiectoriile alternative ale prețurilor materiilor prime petrol și gaze naturale ar avea un impact semnificativ asupra perspectivelor, în special ale inflației. Deși proiecțiile experților se bazează pe ipotezele tehnice prezentate în Caseta 1, în această analiză a senzitivității traiectoria alternativă în sensul scăderii și cea în sensul creșterii au la bază cea de-a 25-a percentilă și cea de-a 75-a percentilă, care se referă la densitățile neutre implicite calculate folosind opțiuni atât pentru prețurile petrolului, cât și pentru cele ale gazelor naturale.^[11] Traiectoriile alternative ale prețurilor petrolului sunt distribuite simetric în jurul scenariului de referință. Riscurile în sensul creșterii generate de sancțiunile mai stricte impuse de SUA pentru exporturile de petrol din Rusia sau Iran sunt contrabalansate de riscurile în sensul scăderii asociate disputelor comerciale sau capacității neutilizate semnificative a OPEC+. În schimb, distribuția prețurilor gazelor naturale indică riscuri în sensul creșterii la adresa ipotezelor tehnice (Graficul 15), reflectând probabil incertitudinile privind oferta. Aceste incertitudini sunt asociate cu perturbări ale pieței mondiale a gazelor naturale lichefiate (GNL), inclusiv cu o scădere a exporturilor de GNL din Rusia ca urmare a sancțiunilor impuse de SUA sau cu întârzieri suplimentare consemnate de proiectele planificate în domeniul GNL, precum și cu riscuri generate de piața europeană, cum ar fi dificultățile de îndeplinire a obiectivelor reglementate în materie de stocare a gazelor naturale pentru luna noiembrie 2025. Există, de asemenea, riscuri în sensul scăderii, mai ales dacă se înregistrează progrese semnificative în soluționarea războiului dus de Rusia în Ucraina. Totodată, se ia în considerare ipoteza unor prețuri constante atât pentru petrol, cât și pentru gazele naturale. În fiecare caz, se calculează un indice sintetic al prețurilor produselor energetice (medie ponderată a traiectoriilor prețurilor petrolului și ale gazelor naturale), iar impactul este evaluat utilizând modelele macroeconomice elaborate de experții BCE și ai Eurosistemului. Rezultatele sunt prezentate în Tabelul 6 și sugerează riscuri, în general, mai semnificative în sensul creșterii decât în sensul scăderii la adresa inflației și riscuri mai limitate la adresa creșterii PIB.

Graficul 15

Traiectorii alternative pentru ipotezele privind prețurile produselor energetice

a) Ipoteza privind prețurile petrolului

(USD/baril)

b) Ipoteza privind prețurile gazelor naturale

(EUR/Mwh)

Traiectorii alternative ale cursului de schimb

Această analiză a senzitivității evaluează implicațiile asupra proiecțiilor de bază ale traiectoriilor alternative ale cursului de schimb, care, în general, indică riscuri în sensul scăderii la adresa creșterii economice și a inflației. Ipotezele tehnice privind cursurile de schimb din proiecțiile de bază sunt menținute constante pe parcursul orizontului de proiecție. Traiectoria alternativă în sensul scăderii și cea în sensul creșterii bazate pe cea de-a 25-a percentilă și pe cea de-a 75-a percentilă, care se referă la densitățile neutre implicite calculate folosind opțiuni pentru cursul de schimb USD/EUR la data de 6 februarie 2025, indică riscuri de apreciere a euro în raport cu proiecția de bază (Graficul 16). Impactul acestor traiectorii alternative este evaluat utilizând modelele macroeconomice elaborate de experții BCE și ai Eurosistemului. Impactul mediu asupra creșterii economice și a inflației în toate aceste modele este prezentat în Tabelul 7.

Graficul 16

Traiectorii alternative ale cursului de schimb USD/EUR