- DECLARAȚIE DE POLITICĂ MONETARĂ
CONFERINȚĂ DE PRESĂ
Christine Lagarde, președinta BCE,
Luis de Guindos, vicepreședintele BCE
Frankfurt pe Main, 6 iunie 2024
Bună ziua, împreună cu domnul vicepreședinte, vă urez bun venit la conferința noastră de presă!
Consiliul guvernatorilor a decis astăzi să reducă cu 25 puncte de bază cele trei rate ale dobânzilor reprezentative ale BCE. Pe baza evaluării noastre actualizate a perspectivelor inflației, a dinamicii inflației de bază și a robusteții transmisiei politicii monetare, este, în prezent, adecvată moderarea nivelului de restrictivitate a politicii monetare, după nouă luni în care ratele dobânzilor au fost menținute constante. De la ședința noastră din septembrie 2023, inflația s-a redus cu peste 2,5 puncte procentuale, iar perspectivele inflației s-au ameliorat considerabil. Și inflația de bază s-a temperat, întărind indiciile privind o diminuare a presiunilor inflaționiste, anticipațiile privind inflația consemnând scăderi la nivelul tuturor orizonturilor. Politica monetară a menținut condiții de finanțare restrictive. Prin frânarea cererii și menținerea unei ancorări solide a anticipațiilor privind inflația, aceasta a contribuit semnificativ la revenirea inflației la niveluri scăzute.
În același timp, în pofida progreselor înregistrate în ultimele trimestre, presiunile inflaționiste interne rămân intense, în condițiile în care dinamica salarială se situează la niveluri ridicate și este probabil ca inflația să rămână superioară țintei și o bună parte din anul viitor. Cele mai recente proiecții ale experților Eurosistemului privind atât inflația totală, cât și cea de bază au fost revizuite în sens ascendent pentru anii 2024 și 2025, comparativ cu proiecțiile din luna martie. Experții estimează, în prezent, o inflație totală medie de 2,5% în 2024, de 2,2% în 2025 și de 1,9% în 2026. Conform proiecțiilor acestora, rata medie a inflației exclusiv produse energetice și alimente va fi de 2,8% în 2024, de 2,2% în 2025 și de 2,0% în 2026. Se anticipează o accelerare a creșterii economice la 0,9% în 2024, la 1,4% în 2025 și la 1,6% în 2026.
Suntem hotărâți să asigurăm revenirea la momentul oportun a inflației la nivelul țintei noastre de 2% pe termen mediu. Vom menține ratele de politică monetară la niveluri suficient de restrictive atât timp cât va fi necesar în vederea atingerii acestui obiectiv. Vom continua să urmăm o abordare bazată pe date și de la o ședință la alta pentru a determina nivelul de restrictivitate și durata corespunzătoare de aplicare a acesteia. Mai exact, deciziile noastre privind ratele dobânzilor se vor baza pe evaluarea noastră privind perspectivele inflației în funcție de noile date economice și financiare, de dinamica inflației de bază și de robustețea transmisiei politicii monetare. Nu ne asumăm vreun angajament prealabil cu privire la o anumită traiectorie a ratelor dobânzilor.
Consiliul guvernatorilor a confirmat, de asemenea, astăzi că va reduce în a doua jumătate a anului portofoliile de titluri deținute de Eurosistem în cadrul programului de achiziționare în regim de urgență în caz de pandemie (pandemic emergency purchase programme – PEPP), în medie, cu 7,5 miliarde EUR pe lună. Modalitățile de reducere a deținerilor în cadrul PEPP vor fi, în linii mari, în concordanță cu cele aplicate în cadrul programului de achiziționare de active (asset purchase programme – APP).
Deciziile adoptate astăzi sunt prezentate într-un comunicat de presă disponibil pe website-ul nostru.
Voi aborda acum mai detaliat modul în care anticipăm evoluția economiei și a inflației, iar ulterior voi explica evaluarea noastră în ceea ce privește condițiile financiare și monetare.
Activitatea economică
După cinci trimestre de stagnare, economia zonei euro a înregistrat o creștere de 0,3% în trimestrul I al anului 2024. Sectorul serviciilor consemnează o expansiune, iar cel prelucrător prezintă indicii de stabilizare la niveluri scăzute. Anticipăm că economia va continua să se redreseze, în condițiile în care majorările salariale și ameliorarea raportului de schimb determină creșterea veniturilor reale. Dinamizarea exporturilor ar trebui, de asemenea, să sprijine creșterea economică în trimestrele următoare, pe fondul creșterii cererii globale de bunuri și servicii. Nu în ultimul rând, politica monetară ar trebui să exercite, în timp, un efect mai puțin inhibitor asupra cererii.
Ocuparea forței de muncă s-a majorat cu 0,3% în trimestrul I al acestui an, fiind create circa 500 000 de locuri de muncă noi, iar sondajele indică menținerea dinamicii locurilor de muncă pe termen scurt. Rata șomajului s-a redus marginal la 6,4% în luna aprilie, cel mai scăzut nivel înregistrat de la introducerea euro. Companiile anunță în continuare numeroase locuri de muncă vacante, deși numărul acestora a înregistrat o ușoară scădere comparativ cu perioada anterioară.
Politicile fiscale și structurale naționale ar trebui să vizeze sporirea productivității și competitivității economiei, ceea ce ar impulsiona creșterea potențială și ar contribui la diminuarea presiunilor asupra prețurilor pe termen mediu. O implementare eficace, accelerată și integrală a programului „Next Generation EU”, înregistrarea de progrese în direcția realizării unei uniuni a piețelor de capital și finalizarea uniunii bancare, precum și o consolidare a pieței unice ar contribui la încurajarea inovației și creșterea investițiilor în tranziția ecologică și cea digitală. Implementarea cadrului revizuit de guvernanță economică al UE, în totalitate și fără întârziere, va ajuta autoritățile guvernamentale să reducă de o manieră durabilă deficitele bugetare și ponderile datoriei publice.
Inflația
Potrivit estimării preliminare a Eurostat, inflația anuală s-a intensificat la 2,6% în luna mai, față de 2,4% în aprilie. Dinamica prețurilor alimentelor s-a diminuat la 2,6%. Ritmul de creștere a prețurilor produselor energetice s-a majorat la 0,3%, după înregistrarea unor variații anuale negative timp de un an. Dinamica prețurilor bunurilor a continuat să se reducă în luna mai, până la 0,8%. În schimb, inflația măsurată prin prețurile serviciilor s-a accelerat considerabil la 4,1%, față de 3,7% în aprilie.
Majoritatea măsurilor inflației de bază s-au redus în continuare în aprilie, ultima lună pentru care există date disponibile, confirmând scenariul unei diminuări graduale a presiunilor asupra prețurilor. Cu toate acestea, inflația internă se menține ridicată. Salariile continuă să se majoreze într-un ritm alert, compensând saltul anterior al inflației. Date fiind natura progresivă a procesului de ajustare salarială și rolul important al plăților conjuncturale, costurile cu forța de muncă vor fluctua probabil pe termen scurt, după cum s-a observat în cazul avansului consemnat de salariile negociate în trimestrul I. În același timp, indicatorii anticipativi semnalează o moderare a dinamicii salariale pe parcursul anului. Profiturile absorb o parte din creșterea pronunțată a costurilor unitare cu forța de muncă, ceea ce reduce efectele inflaționiste ale acesteia.
Se anticipează că inflația va fluctua în jurul nivelurilor actuale până la finele anului, inclusiv pe seama unor efecte de bază asociate prețurilor produselor energetice. Ulterior, se estimează că aceasta va coborî în direcția țintei noastre în a doua jumătate a anului viitor, ca urmare a creșterii mai modeste a costurilor cu forța de muncă, a manifestării efectelor politicii noastre monetare restrictive și a atenuării impactului crizei energetice și al pandemiei. Măsurile anticipațiilor privind inflația pe termen mai lung au rămas, în linii mari, stabile, situându-se, în cea mai mare parte, la aproximativ 2%.
Evaluarea riscurilor
Balanța riscurilor la adresa creșterii economice este echilibrată pe termen scurt, dar rămâne înclinată în sensul scăderii pe termen mediu. O evoluție mai modestă a economiei mondiale sau o escaladare a tensiunilor comerciale între principalele economii ar frâna avansul economic în zona euro. Războiul nejustificat dus de Rusia în Ucraina și conflictul tragic din Orientul Mijlociu reprezintă surse majore de risc geopolitic. Drept consecință, încrederea firmelor și a populației în privința evoluțiilor viitoare s-ar putea diminua, iar schimburile comerciale internaționale pot fi perturbate. Creșterea economică ar putea fi, de asemenea, mai redusă în cazul în care efectele politicii monetare se dovedesc a fi mai puternice decât s-a anticipat. Expansiunea economică ar putea fi mai ridicată dacă inflația se reduce mai rapid decât s-a estimat, iar sporirea încrederii și majorarea veniturilor reale antrenează cheltuieli mai mari decât cele anticipate, sau dacă economia mondială înregistrează un avans peste așteptări.
Inflația ar putea depăși valorile estimate în cazul în care majorările salariale sau ale profiturilor întrec așteptările. Riscurile în sensul creșterii la adresa inflației sunt generate și de intensificarea tensiunilor geopolitice, care ar putea determina o majorare a prețurilor produselor energetice și a costurilor aferente transportului de mărfuri pe termen scurt și ar perturba schimburile comerciale internaționale. De asemenea, fenomenele meteorologice extreme, precum și evoluția crizei climatice în general ar putea antrena creșterea prețurilor alimentelor. În schimb, inflația poate consemna evoluții neprevăzute în sensul scăderii în eventualitatea în care politica monetară frânează cererea mai mult decât s-a estimat sau în cazul unei deteriorări neanticipate a mediului economic în restul lumii.
Condițiile financiare și monetare
Ratele dobânzilor pe piață au înregistrat o creștere de la ședința noastră din aprilie. Costurile de finanțare s-au stabilizat la niveluri restrictive pe măsură ce majorările noastre anterioare ale ratelor dobânzilor de politică monetară s-au transmis la nivelul sistemului financiar. În luna aprilie, rata medie a dobânzii la împrumuturile noi acordate firmelor și cea la creditele ipotecare noi s-au menținut nemodificate la 5,2% și, respectiv, 3,8%.
Dinamica creditului rămâne modestă. Creditarea bancară a firmelor s-a intensificat într-un ritm anual de 0,3% în aprilie, în scădere ușoară față de luna precedentă. Împrumuturile acordate populației au continuat să înregistreze o creștere de 0,2% în termeni anuali. Dinamica anuală a masei monetare în sens larg, măsurată pe baza agregatului M3, s-a accelerat la 1,3% în aprilie, față de 0,9% în martie.
În concordanță cu strategia noastră de politică monetară, Consiliul guvernatorilor a efectuat o evaluare aprofundată a legăturilor dintre politica monetară și stabilitatea financiară. Băncile din zona euro rămân reziliente. Ameliorarea perspectivelor economice a favorizat stabilitatea financiară, dar intensificarea riscurilor geopolitice umbrește aceste perspective. O înăsprire neprevăzută a condițiilor de finanțare globale ar putea determina o reevaluare a prețurilor activelor financiare și nefinanciare, cu efecte negative asupra economiei în ansamblu. Politica macroprudențială rămâne prima linie de apărare împotriva acumulării de vulnerabilități financiare. Măsurile existente sau cele care vor intra în vigoare în curând contribuie la menținerea rezilienței sistemului financiar.
Concluzie
Consiliul guvernatorilor a decis astăzi să reducă cu 25 puncte de bază cele trei rate ale dobânzilor reprezentative ale BCE. Suntem hotărâți să asigurăm revenirea la momentul oportun a inflației la nivelul țintei noastre de 2% pe termen mediu. Vom menține ratele de politică monetară la niveluri suficient de restrictive atât timp cât va fi necesar în vederea atingerii acestui obiectiv. Vom continua să urmăm o abordare bazată pe date și de la o ședință la alta pentru a determina nivelul de restrictivitate și durata corespunzătoare de aplicare a acesteia. Mai exact, deciziile noastre privind ratele dobânzilor se vor baza pe evaluarea noastră privind perspectivele inflației în funcție de noile date economice și financiare, de dinamica inflației de bază și de robustețea transmisiei politicii monetare. Nu ne asumăm vreun angajament prealabil cu privire la o anumită traiectorie a ratelor dobânzilor.
În orice caz, suntem pregătiți să ne ajustăm toate instrumentele în limitele mandatului nostru pentru a asigura revenirea inflației la nivelul țintei noastre pe termen mediu și pentru a menține funcționarea fără sincope a transmisiei politicii monetare.
Vă stăm acum la dispoziție pentru întrebări.
Pentru formularea exactă convenită în cadrul Consiliului guvernatorilor, a se vedea versiunea în limba engleză.
Banca Centrală Europeană
Direcția generală comunicare
- Sonnemannstrasse 20
- 60314 Frankfurt pe Main, Germania
- +49 69 1344 7455
- media@ecb.europa.eu
Reproducerea informațiilor este permisă numai cu indicarea sursei.
Contacte media